duminică, 4 iulie 2010

Cand dai in gropi...

Acum cateva zile, vineri mai exact, am cunoscut niste super oameni, cu care am fost sa salvam o catelusa, care era tinuta legata, fara apa si mancare, de un hambar intr-o padure. Dupa aceasta "operatiune", ne-am oprit sa bem un suc in Bikers Otopeni, unde am aflat ca a doua zi, urma sa se mearga la un gratar. Mi-a suras ideea si m-am bagat si eu. Desi in mare, vroiau sa mearga la Branesti, am propus sa mergem la Calugareni, intr-o poienita frumoasa lanaga rau, unde am mai fost eu cu cateva luni in urma. Baietii au fost de acord si, sambata dimineata (defapt era deja miezul zilei, dar cine mai sta sa socoteasca) ne-am intalnit la piata Progresu sa facem cumparaturile. Plecam la drum, toate bune si frumoase, pana am gresit drumul...Cand ne-am dat seama ca am gresit drumul, am sunat o prietena care statea in zona si care ne astepta, sa se alature grupului, dar care era deja in drum spre noi. Ne intoarcem si mergem spre destinatia corecta, numai ca motocicleta prietenei nu a mai vrut sa mearga. Oprim, dam curent, verifica un alt baiat carburatoarele si...Surpriza! Furtunul de alimentare era prea lung si se "sugruma". Problema rezolvata, plecam mai departe...Ajungem in padure, unde o iau cu masina inainte (ca doar cunosteam drumul) si motoarele veneau in urma mea. La un moment dat, incepe sa nu-mi mai para cunoscut drumul si...Brusc, dau intr-o mare groapa, ca orice prost care se respecta. O groapa plina cu namol, masina ramanand suspendata. Chinuie-te sa dai inapoi, chinuie-te sa dai inainte...Nimic. Vin baietii si incearca sa o impinga, fara nici un rezultat insa. Am bagat sub roti niste crengi si niste scanduri, luate de la un canton din apropiere, dar rezultatul a fost acelasi...Masina, pe cat de mica si usoara, pe atat de incapatanata se facuse. Au mers baietii si au luat niste lopeti de la canton si un sac cu rumegus. Au sapat in jurul rotii si am bagat rumegus sub ea, in speranta ca o sa prinda ceva aderenta si o sa iasa, dar nici asa nu am avut rezultate, desi ne-am urcat toti pe bietul fiat, incercand sa-i dam balans. Un alt baiat a plecat in sat si a venit cu un tractor, care, dupa lungi chinuri in a lega masina cu sufa, (masina nu mai are cuiul-tractor) a reusit sa ma scoata. Bara fata zdrente, masina candva alba, acum era de camuflaj, plina de noroi, rumegus si frunze. Legam bara fata cu sarma si soricei si plecam la alt loc in padure, dar mai la "asfalt". Facem focul, bem cateva beri si cand ne era lumea mai draga, a inceput furtuna. Am reusit sa intram 8 persoane intr-un fiat punto, ce e drept, nu pentru mult timp. Deja incepuse sa se intunece, pamantul era deja noroi si planurile mele de a ramane peste noapte, incepusera sa se spulbere. Scoatem iar masina cu greu din padure si ne oprim la sosea pentru cateva poze. Cum ne-a ramas carne, am hranit catelusii maidanezi ce se aciuasera pe langa locul de camping si apoi am plecat. Farurile mele luminau undeva sub masina, asa ca am condus orbeste...Pacat ca nu s-a gandit nimeni sa faca marcaje rutiere in Braille, ca tare mi-ar fi fost de folos. Nu sunt superstitios, dar uneori am impresia ca pisica neagra, ceasu rau si ziua de 13, au facut un pact si ma urmaresc. Oricum, abia astept urmatoarea iesire, dar sper sa nu fie suficient de palpitanta incat sa o scriu aici. Inchei prin a-mi cere scuze celor care m-au suportat, pentru ca au fost devorati de tantari din vina mea si si-au pus rabdarea la grea incercare si prin a multumii ca au avut rabdare si m-au scos din groapa care, cum am mai spus, isi cauta prost pentru a-si atinge scopul. O groapa fara un prost in ea, e o groapa degeaba.